Cuprins 7 secțiuni
Tușa și grămada ordonată sunt cele două faze fixe care repun mingea în joc în rugby, după ce arbitrul oprește partida. Prima acoperă ieșirile pe lateral, a doua acoperă greșelile ușoare, ca o minge scăpată înainte sau o pasă către în față. Pentru un spectator, sunt printre cele mai spectaculoase momente, dar și printre cele mai greu de înțeles.
Ideea comună este că ambele faze oferă un cadru reglementat, în care cei opt înaintași ai fiecărei echipe luptă pentru minge sub controlul arbitrului. Mai jos afli cum se formează fiecare, cine are ce rol, ce încălcări se sancționează și de ce siguranța joacă un rol atât de mare. Regulile generale, de la eseu la placaj, sunt în Rugby-ul: cum se marchează și care sunt regulile de bază, iar cadrul comun al sporturilor de echipă este în Sporturile de echipă: regulile de bază explicate pe înțeles.
Ce este tușa în rugby?
Tușa este faza fixă prin care mingea revine în joc după ce a ieșit pe lateral, peste linia de tușă. Echipa adversară celei care a scos mingea o aruncă între două rânduri de jucători aliniați perpendicular pe linia laterală. Cei din rând încearcă s-o prindă, iar săritorii sunt ridicați în aer de coechipieri.
Pașii unei tuși sunt, în mare, aceștia:
- Arbitrul indică locul ieșirii și echipa care aruncă.
- Fiecare echipă formează un rând, la cel puțin un metru distanță de celălalt.
- Talonerul, jucătorul cu numărul 2, aruncă mingea de pe margine, pe drept, între cele două rânduri.
- Săritorii sunt ridicați de coechipieri, prind mingea și o pasează înapoi sau o păstrează într-un maul.
Aruncarea trebuie să fie dreaptă. Dacă este strâmbă sau nu ajunge între rânduri, arbitrul poate da un nou ciclu sau poate acorda grămada ordonată adversarului.
Sfat: Dacă urmărești un meci și nu înțelegi de ce echipa pare să știe unde va ajunge mingea, ascultă semnalele de dinainte: jucătorii folosesc cuvinte-cod pentru a stabili cine sare și unde cade mingea.
Cine are ce rol la tușă?
La tușă fiecare jucător are o sarcină precisă, iar succesul depinde de sincronizare. Rolurile principale sunt:
- Aruncătorul: de obicei talonerul, care aruncă mingea pe traiectoria stabilită.
- Săritorii: de regulă jucătorii din linia a doua, care sunt înalți și prind mingea în aer.
- Ridicătorii: coechipierii care îl susțin pe săritor de coapse, ca să ajungă mai sus.
- Mijlocașul la grămadă: așteaptă mingea lângă rând, ca să o pună în circulație.
Echipa care aruncă mingea decide câți jucători intră în tușă, cu un minim stabilit prin reguli. Cealaltă echipă poate trimite același număr sau mai puțini, dar niciodată mai mulți. Ridicarea trebuie să fie sigură: săritorul este susținut de coapse, iar ceilalți nu au voie nici să-l tragă de gât sau de cap, nici să-l lase să cadă de la înălțime.
Ce este grămada ordonată?
Grămada ordonată este faza fixă în care înaintașii celor două echipe se leagă și se împing față în față, iar mingea este pusă în tunelul dintre ei. Se acordă după greșeli ușoare, cum sunt mingea scăpată înainte, pasa înainte sau mingea blocată într-un ruck ori maul fără a mai putea fi jucată.
Cei opt înaintași ai fiecărei echipe se aliniază în trei rânduri: pilierii și talonerul în prima linie, doi jucători în linia a doua, apoi cei trei din linia a treia. La comanda arbitrului, cele două formații se angajează.
Cine pune mingea în grămadă?
Mijlocașul la grămadă al echipei care a primit grămada pune mingea în tunel, iar talonerul încearcă să o tragă cu piciorul spre propria echipă. Echipa care a primit grămada este favorizată, pentru că controlează momentul în care mingea este pusă. Dacă mingea iese de partea cealaltă, avantajul se pierde.
| Moment | Ce se întâmplă |
|---|---|
| Aliniere | cei opt înaintași se leagă în trei rânduri |
| Angajare | arbitrul dă comenzile pentru a evita impactul brusc |
| Punerea mingii | mijlocașul pune mingea în tunel |
| Trasul | talonerul trage mingea cu piciorul înapoi |
| Ieșirea | mingea iese în spatele grămezii, iar jocul continuă |
Ce se sancționează la tușă și la grămadă?
Cele mai frecvente sancțiuni la tușă sunt aruncarea strâmbă, ridicarea sau susținerea necorespunzătoare a săritorului și intrarea în rând înainte de aruncare. La grămadă, cele mai frecvente sunt angajarea înainte de comandă, prăbușirea voită a grămezii și ridicarea unui jucător din legătură.
Consecințele diferă: o aruncare strâmbă duce la repetare sau la grămadă ordonată pentru adversar, iar o prăbușire intenționată poate aduce o lovitură de pedeapsă. Regulile sunt gândite în primul rând pentru siguranță, deoarece în grămadă gâtul și coloana sunt expuse la forțe mari.
De ce contează siguranța în grămadă?
Grămada ordonată implică forțe foarte mari, concentrate pe gât și pe coloană, de aceea regulile sunt stricte și se aplică în pași. La copii și juniori, grămada este adesea redusă la o formă fără împingere sau cu număr mai mic de jucători, tocmai pentru a elimina riscurile.
Un înaintaș trebuie să aibă mușchii gâtului și ai spatelui bine pregătiți, iar pregătirea se face treptat, sub supravegherea unui antrenor. Exercițiile de forță generale sunt descrise în Forța pentru alergători și cicliști: de ce contează; ideile se aplică, adaptat, și la sportivii de contact. Pentru copii, ghidul Sportul la copii: ce activități se potrivesc fiecărei vârste explică ce activități se potrivesc fiecărei vârste.
Cum le urmărești mai ușor ca spectator?
Urmărește rândul din care mingea iese: dacă o echipă o câștigă rapid și o duce în spate, a câștigat faza. Dacă rândul se destramă și arbitrul ridică brațul, faza se repetă sau adversarul primește mingea. După câteva meciuri vei recunoaște modelele: o echipă puternică în grămadă va căuta să impună împingerea, în timp ce una bună la tușă va încerca să mențină mingea în aer și s-o dirijeze imediat spre linia de atac.
Dacă vrei să înțelegi de unde vin în general arbitrajul și semnalele din aceste faze, vezi Arbitrul în sporturile de echipă: semnale și decizii.
Întrebări frecvente
Ce echipă aruncă mingea la tușă?
Echipa adversară celei care a atins ultima oară mingea înainte ca aceasta să iasă din teren. Locul aruncării este punctul în care mingea a părăsit terenul.
Câți jucători participă la o grămadă ordonată?
Opt din fiecare echipă, deci șaisprezece în total. Restul jucătorilor rămân în spatele grămezii, la distanța prevăzută de reguli.
Ce se întâmplă dacă mingea este aruncată strâmb la tușă?
Arbitrul poate repeta tușa sau poate acorda grămada ordonată adversarului, în funcție de situație.
Poate fi înlocuit un jucător din grămadă?
Înlocuirile sunt permise pe parcursul meciului, dar prima linie are cerințe speciale de siguranță, de aceea echipele păstrează înlocuitori pregătiți pentru acea poziție.
Se joacă grămada ordonată și la copii?
Da, dar cu reguli adaptate: număr mai mic de jucători și, la vârste mici, fără împingere. Scopul este siguranța și învățarea tehnicii corecte.
