Lovitura liberă directă și indirectă: care este diferența

Lovitura liberă directă este cea din care se poate marca gol direct în poarta adversă, fără ca mingea să mai fie atinsă de altcineva, iar lovitura liberă indirectă cere ca mingea să atingă un alt jucător înainte de a intra în poartă. Diferența vine din natura abaterii: faulturile cu contact și mâna deliberată se sancționează cu lovitură directă, iar abaterile tehnice sau jocul periculos fără contact, cu lovitură indirectă. Arbitrul arată tipul loviturii printr-un semnal pe care îl poți învăța în câteva minute.

Ce este lovitura liberă directă?

Este lovitura acordată echipei adverse atunci când un jucător comite, din neglijență, imprudență sau cu forță excesivă, o abatere cu contact fizic sau cu mâna. Mingea stă pe loc, iar cel care o execută poate șuta direct spre poartă. Dacă mingea intră în poarta adversarului, golul este valabil.

Printre abaterile sancționate cu lovitură directă se numără:

• lovirea sau încercarea de lovire a unui adversar;
• punerea piedicii și săritul la adversar;
• împingerea și ținerea adversarului;
• un tackling care nu ajunge la minge, ci la picior;
• scuipatul sau mușcătura;
• atingerea mingii cu mâna sau cu brațul în situațiile în care regulamentul o interzice.

Dacă una dintre aceste abateri are loc chiar în careul propriu al jucătorului care a greșit, nu se mai acordă lovitură liberă, ci lovitură de pedeapsă. Poziția faultului contează, așadar, la fel de mult ca tipul lui.

Când se acordă lovitura liberă indirectă?

Lovitura liberă indirectă se acordă pentru abateri care țin mai degrabă de siguranță, de procedură sau de comportament decât de un contact dur. Cele mai frecvente situații sunt jocul periculos, de pildă ridicarea piciorului foarte sus lângă capul unui adversar, chiar dacă nu l-a atins, și obstrucția, adică blocarea drumului unui adversar fără a încerca să joci mingea. Tot aici intră împiedicarea portarului să elibereze mingea din mâini, protestele față de arbitru și ofsaidul.

Există și abateri tehnice. Un jucător care execută o lovitură liberă sau o repunere și atinge mingea a doua oară, înainte să o fi atins altcineva, este sancționat cu lovitură indirectă pentru adversari. Portarul primește aceeași sancțiune dacă ia mingea în mâini după ce un coechipier i-a trimis-o intenționat cu piciorul sau direct dintr-o repunere de la margine, ori dacă ține mingea în mâini mai mult decât permite regula.

Cum recunoști semnalul arbitrului?

La o lovitură indirectă, arbitrul ridică un braț drept, vertical, deasupra capului, și îl ține în această poziție până când lovitura a fost executată și mingea a atins un alt jucător, sau a ieșit din joc. La o lovitură directă, arbitrul nu ridică brațul, ci indică, cu mâna întinsă, direcția în care se va executa lovitura, spre poarta echipei care a greșit. Pentru lovitura de pedeapsă, el arată către punctul de la unsprezece metri.

Dacă vrei să înțelegi mai bine ce înseamnă fiecare gest și cum gândește un oficial în timpul meciului, citește și articolul despre semnalele și deciziile arbitrului. Merită ținut minte că, atunci când intervine tehnologia video, decizia inițială poate fi revizuită, după cum explică ghidul despre VAR în fotbal.

Ce se întâmplă dacă mingea intră direct în poartă?

Rezultatul depinde de tipul loviturii și de poarta în care ajunge mingea. Tabelul de mai jos rezumă situațiile.

Din acest motiv, echipele care execută o lovitură indirectă lângă careu pregătesc de obicei o combinație de două atingeri: unul dintre jucători pasează scurt, iar un coechipier șutează.

Zidul, distanța și execuția corectă

La orice lovitură liberă, mingea trebuie să stea nemișcată, iar adversarii se așază la cel puțin 9,15 metri de ea, cu excepția situației în care se află pe linia porții, între buturi. Dacă zidul are trei sau mai mulți jucători, atacanții trebuie să rămână la cel puțin un metru de el. Mingea intră în joc în momentul în care este lovită și se mișcă în mod clar, iar executantul nu are voie să o atingă din nou până când nu o atinge altcineva.

Echipa poate executa lovitura repede, fără să aștepte formarea zidului, dacă arbitrul nu a cerut contrariul. Dacă un adversar se apropie intenționat sub distanța regulamentară și interceptează mingea, arbitrul poate acorda cartonaș galben pentru întârziere sau comportament nepotrivit. De regulă mingea se așază chiar în locul abaterii, însă pentru o lovitură indirectă acordată atacanților în suprafața de poartă a adversarului ea se mută pe linia suprafeței de poartă, în cel mai apropiat punct de locul abaterii. În futsal, de pildă, faulturile acumulate au reguli proprii, descrise în articolul despre diferențele dintre futsal și fotbalul pe iarbă. Pentru o imagine de ansamblu asupra jocurilor colective, poți parcurge și secțiunea dedicată sporturilor de echipă.

Pe scurt

• Lovitura directă permite gol direct în poarta adversă, cea indirectă cere ca mingea să atingă mai întâi un alt jucător.
• Faulturile cu contact și mâna deliberată duc la lovitură directă; jocul periculos fără contact, obstrucția și ofsaidul, la lovitură indirectă.
• Brațul ridicat vertical al arbitrului marchează o lovitură indirectă.
• Zidul se așază la cel puțin 9,15 metri de minge.
• O abatere de lovitură directă în propriul careu produce lovitură de pedeapsă.